— Scrie un comentariu

Gânduri – 1

Nu am reuşit niciodată a ţine un jurnal. Îţi trebuie consecvenţă şi timp. Dacă pentru o bună parte dintre treburile mele o găsesc pe prima, în ceea ce priveşte dilatarea clipei libere mă declar adesea neputincios. Iată de ce, pentru a dovedi că acesta e totuşi o formă de jurnal, m-am hotărât să scriu din când în când, măcar câteva gânduri. Pe cele de mai jos, le adresasem pe Facebook unei foste colege de Pedagogic:

Într-o formă sau alta, noi toţi cei care la bază suntem învăţători, „trădători” sau nu ai profesiei, suntem legaţi sufleteşte de copii. Probabil ca voi, fetelor absolvente de Liceu Pedagogic, sunteţi mămici mai bune. Probabil că cei rămaşi la catedră, printre care mă număr, nu au avut tăria de a se dezrădacina. Nu putem înţelege de ce viaţa ne-a purtat paşii într-o direcţie sau alta. Putem însă, la catedră sau nu, să fim în continuare buni învăţători pentru copiii noştri!

Gânduri
— Un comentariu

Pledoarie pentru învăţătorii de mâine

Scriu cu litere mici, poate nu veţi citi aceste rânduri, aşa cum, de obicei, nu citim prevederile ascunse din contractele bancare. În felul acesta voi scăpa nemuştruluit de cei care nu ştiu să preia o lovitură în plex. Nutresc totuşi speranţa nesăbuită că veţi citi şi ceva se va schimba.

Primii mei învăţători mi-au fost părinţii şi mi-au rămas aşa de-a lungul vieţii. La un moment dat, văzându-mă puţin interesat de realităţile politico-economice ale ţării, tatăl meu îmi spunea să urmăresc ştirile la TV, poate mă va întreba în clasă vreun copil şi nu voi şti să-i răspund. Aceste cuvinte mi-au rămas la fel de adânc săpate în minte, pe cât mi-a rămas de întipărită în suflet profesia mamei mele, învăţătoare.

Lor le datorez ceea ce sunt astăzi, un învăţător. Mamei mele pentru că-mi iubesc profesia, tatălui meu pentru că m-a învăţat să fiu drept, cel mai bun în ceea ce fac şi pregătit de a răspunde nevoilor de cunoaştere ale celor cărora le sunt sfetnic.

Mi-aş dori ca toţi învăţătorii de azi să fie măcar cu un pas înaintea vremurilor. Să aibă laptop pe masă, tablă interactivă, să fie activi pe internet, să aibă site / blog, să-şi îmbogăţească permanent cunoştinţele, colaborând online cu oameni din toate colţurile lumii. Asta pentru că mulţi elevi din clasele primare deja ştiu să facă cele de mai sus.

Învăţătorii de azi nu trebuie să se adapteze la lumea aflată în continuă mişcare, ei trebuie să prevadă cu mult înainte schimbările, iar când acestea apar, să fie deja pregătiţi! În fond, învăţătorii sunt cei care pregătesc copiii nu pentru ieri (cu tabla şi cu creta), nu pentru azi (cu manuale şi planşe), ci pentru mâine. Iar lumea de mâine va fi altfel!

Nu doar partea tehnică e străină multora dintre noi, ci şi trăsăturile omului de mâine. Iar dacă tu nu le ai, cum să sădeşti în sufletele copiilor Adevărul, Altruismul, Deschiderea spre nou?

Dacă noi, învăţătorii de azi, nu suntem aşa, poate măcar învăţătorii de mâine!

Opinii
— Scrie un comentariu

Sărbători de iarnă fericite!

Urare de la familia Diaconu

Mesaje
— Scrie un comentariu

Poezii pentru copii

Am redescoperit într-un colţ de internet, numit junior.trei.ro (primul site din România al unei şcoli cu clasele I-IV), realizat de mine cu muuulţi ani în urmă, câteva poezii scrise pentru elevii mei:

         Pilda

În pământul minţii tale,
Drag copile, să sădeşti
Sămânţa credinţei, pe care
Prin botez tu o primeşti.

Cu lacrimi de bucurie
Şi sudoare s-o stropeşti
Căci credinţa ta e vie!
Zi de zi, aşa s-o creşti:

Ca pe-o plantă ce ţi-i dragă,
Ca pe-o pasăre ce zboară,
Ca pe viaţa ta întreagă!
Răul n-o să te mai doară.

Şi, oricând îţi este greu,
Tu să crezi în Dumnezeu!

   Rugă pentru părinţi

Dintre-atâtea bucurii
Ce ne-ai dat pe-acest pământ
Pe părinţi Tu să ni-i ţii,
Doamne, Tatăl nostru Sfânt.

Mama, tata sunt lumina
Vieţii noastre de acum,
Iartă-le lor toată vina,
Doamne Preaiubit şi Bun.

Dă-le-n viaţă sănătate,
Spor la muncă, gând curat,
De iubire s-avem parte,
Să-i iubim neîncetat.

Si cum trecătoare-s toate,
Când veni-va ceasul lor,
Ia-i la Tine, de se poate,
Ia-i la Tine în pridvor.

Şi-om veni apoi cu toţii
Când la Tine ne-i chema:
Şi bunicii, şi nepoţii,
Căci e mare Slava Ta.

Însa până-atunci, de vrei,
Dă-le-o viaţă cu temei!

   Învăţătorii mei

Învăţătoare mi-este Luna,
Spunându-mi de pe cer:
– Tu să străluci întruna,
Lumina să le-o dai
Acelor care cer!

Învăţător mi-e meteorul,
Arzând pe bolta, sus,
El mă învaţă dorul,
Să nu uit de lumina
Acelor care nu-s.

Învăţător mi-e şi Pământul,
Mi-a fost şi îmi va fi,
Căci de la Domnul Sfântul
Cu toate sunt lăsate
Acelor ce vor fi.

Aşa învăţ întruna
Pentru lumina mea:
S-o dau şi eu acelor
Ce sunt şi vor urma.

          Rugă

Doamne, Tu, că-mi eşti părinte
Mie, lui şi altor mii,
Milioane de copii,
Dă-mi putere să cresc mare
Şi lumină de-nvăţare
Peste tot să fiu cuminte.

Fă-ne-n viaţă loc de bine
Şi mai dă-ne sănătate
Pentru mama, pentru frate,
Pentru tată şi surori.
Pune-ne în viaţă flori,
Doamne,-aşa Te rog pe Tine.

Poezii Sfaturi
— Scrie un comentariu

Ce am mai tehnoredactat

Tehnoredactare
— Un comentariu

Pilda lumânărilor

…..Se zice că trăia odată un bătrân înţelept, care adunase în jurul său mulţime de ucenici, străduindu-se să îi înveţe a descoperi drumul cel bun în viaţă.
…..În nesăbuinţa lor, de multe ori ucenicii nu ascultau sfaturile directe date de bătrânul înţelept, aşa că acesta era nevoit să le vorbească în pilde, ca ei să priceapă.
…..Într-o zi friguroasă de toamnă, pe când ucenicii leneveau în jurul vetrei din casă, îi chemă la el, în grădina unde muncea, şi, după un timp, le zise:
…..– Cum vă simţiţi afară? Vă este bine?
…..– Cum să ne fie bine? Am ieşit din casă şi afară este frig! au răspuns ei uşor revoltaţi.
…..– Ba eu vă spun că acum vă este bine şi în casă, la căldură, vă era rău! i-a mustrat bătrânul cu glas blând.
…..Ucenicii s-au uitat unii la alţii şi au dat din umeri.
…..– Sunt oamenii fiinţe fragile, supuse greşelilor?
…..– Sunt! răspuns-au ei.
…..– Este viaţa lor atât de fragilă ca ceara unei lumânări?
…..– Desigur, au răspuns ei, neînţelegând unde vrea să ajungă maestrul.
…..– Atunci, voi sunteţi asemeni unei lumânări! Dacă vă este greu şi simţiţi frigul lumii şi al nevoilor, vă este mai uşor să staţi drepţi şi să daţi lumină celor din jurul vostru. Dacă dimpotrivă, staţi doar la căldură, lumânarea  voastră se înconvoaie de prea mult bine şi ceara ei se iroseşte fără rost în cel mai scurt timp. Pentru a fi lumina celor din jur, căutaţi dar să nu vă fie prea cald în viaţă!
…..Ucenicii au tăcut ruşinaţi, înţelegând că, atunci când înţeleptul îi mustra cu duhul blândeţii, o făcea pentru a-i ţine drepţi, asemeni unei lumânări dătătoare de lumină.

Ionel-Cătălin Diaconu (2011)

Sfaturi
— Scrie un comentariu

Proiecte AGIRo

Este ştiut faptul că marile realizări ale AGIRo din anii săi de glorie s-au realizat prin activitatea unor lideri marcanţi, cu spirit creativ şi constructiv, dar mai ales prin unitatea membrilor şi contribuţiile financiare ale acestora. Pentru orice membru al asociaţiei, cu atât mai mult pentru unul dintre cei aflaţi în vremelnice funcţii de conducere, a se ridica la valoarea înaintaşilor reprezintă o piatră de încercare. Conştienţi că timpul va spune fiecăruia valoarea, am generat proiecte în spiritul obiectivelor statutare, pornind de la nevoile constatate.

Pentru repunerea în valoare a trecutului asociaţiei, în baza articolului 8 lit. d) – h) şi s) din statutul propriu, AGIRo iniţiază şi derulează începând cu septembrie 2011 proiectul Biblioteca AGIRo, care are drept obiective principale:

1. recuperarea lucrărilor publicate de înaintaşi, precum şi înfiinţarea de biblioteci proprii în cadrul filialelor judeţene;

2.  scanarea şi publicarea pe internet în format .pdf a cărţilor şi revistelor pentru care AGIRo are copyright;

3. scanarea / reeditarea şi publicarea pe internet în format .pdf a unor cărţi / reviste de interes didactic, în cazul în care posesorii de copyright cedează acest drept către AGIRo.

Se intenţionează astfel ca în scurt timp să se realizeze o adevărată bibliotecă electronică, postată pe un site specializat, dezvoltat de AGIRo, cu acces gratuit pentru toţi cei interesaţi.

Detalii privind acest proiect la http://invatatori.ro/proiecte/biblioteca-agiro/

Pentru o mai bună comunicare către şi între membrii săi şi eficientizarea activităţii asociaţiei, în baza articolului 8 lit. d), l) şi s) din statutul propriu, AGIRo a creat, dezvoltat sau urmează să dezvolte următoarele canale:

a) Site-ul www.invatatori.ro, platforma de prezentare a AGIRo şi a asociaţiilor membre, oferă posibilitatea de promovare a proiectelor şi produselor proprii. Deşi la început, cu un singur administrator activ (sfetnicul), site-ul a fost vizitat în ultimul an de peste 10.000 de vizitatori unici. În perioada următoare, fiecare asociaţie membră a AGIRo va avea dreptul la un administrator propriu pe site. Asociaţiile învăţătorilor din Harghita şi Timiş au făcut deja un prim pas în această direcţie.

AGIRo