Educația și intrările separate

Fack* ăștia ce fac și mai atacă puțin educația!
Au rămas fără muncitori în țară fiindcă nu i-au plătit suficient, așa că au adus asiatici măslinii, pe salarii pe care nu le-ar fi dat alor noștri. Când au văzut că rămân fără medici și asistente, au fost nevoiți să crească salariile pentru că asiatici măslinii cu pregătire în medicină n-au găsit să aducă! Au frânat exodul, dar n-au rezolvat problema!
De câțiva ani se iese masiv la pensie din educație: profesori, mulți dintre ei excepționali, dar și destui blazați, cărora li s-a făcut lehamite în cel puțin 30 de ani de când sunt batjocoriți sistematic. Tineri veneau și încă vin puțini, salariul fiind total nemotivant, iar o viață de examene, inspecții și serviciu public cu zeci de elevi emancipați și tupeiști, cu părinți care te privesc de sus ca pe o slugă, nu e o atracție! În plus, asiatici măslinii care să vină să predea beizadelelor nu se găsesc! Așa că au decis să crească salariile să nu intre în colaps și aici. Nu contează ce intră în sistem, numai să vină cineva. Educația oricum NU e o prioritate pentru români**!
Întrucât ideal educațional nu prea mai avem (cine știe cunoaște!), educația e într-o derivă semnalată de tot mai mulți specialiști (de parcă n-am fi simțit-o și noi!), iar unii se străduiesc să o îngroape (cui prodo?)!


Ultima găselniță a unora (printre care și cei de la Republica) e că trebuie desființate intrările profesorilor! Asta e, cred eu, ultima redută care atestă statutul superior al cadrului didactic, semnul de exclamare care ar trebui să atragă atenția că profesor ≠ elev, așa cum părinte ≠ copil, preot ≠ enoriaș, polițist ≠ cetățean supus controlului. Autoritatea funcționează la toate nivelurile statului, de ce n-ar funcționa și în școală? Aceasta este logica profesorului.
Logica celorlalți, cea de bun simț, e că profesorul ar trebui să coboare de pe piedestalul de la catedră, să renunțe la rolul de magister dixit (cum zic eu așa trebuie, musai!) și să devină colaboratorul elevului, sfătuitorul lui. Întrucâtva susțin acest punct de vedere, de mulți ani, de când, în fața Andreei Marin la TVR, spuneam că învățătorul trebuie să fie sfetnicul Măriei Sale Elevul. Dar un sfetnic este o autoritate în știința sa, pe care Măria Sa poate alege să nu-l urmeze și să suporte consecințele!
În spatele acestor atacuri stau însă alte considerente, iar ele nu țin de dorința de a schimba în bine România sau lumea, in extenso. Dacă s-ar dori ca învățământul românesc să fie performant s-ar începe construcția de școli (astfel încât să nu mai existe două schimburi), cantine, spații moderne, s-ar plăti profesorii să lucreze (nu doar să predea!) 6-7 ore/zi în școală pe salarii de minimum 2000 de euro (cam cât media europeană măcar), să fie atent selectați și corect, nu heirupist instruiți, astfel încât în 10 ani statul cadrului didactic în societate să fie cel puțin egal cu al medicului sau magistratului! Profesorul creează medici sau magistrați, invers nu!
Mă întorc la intrările separate.
Dacă în cabinetul medicului nu intră oricine oricând, dacă într-o sală de judecată nu intră oricine oricând, dacă în altar nu intră oricine oricând, de ce ar fi atâta tantam că pe o scară din școală circulă doar profesorii??? Iertată-mi fie anal-ogia*, până și corpul uman are intrări/ieșiri separate pentru lucruri diferite!
Nu, domnilor! Nu mai căutați probleme acolo unde nu sunt! Poate voi nu aveți nevoie de educație, dar noi da!

* licențe (ne)poetice
** tocmai am urmărit o statistică despre faptul că, din cauza inflației, familiile de români au tăiat cel mai mult (55%) din bugetul dedicat… educației (v. https://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-26811696-statistica-calculat-cat-intens-resimtim-inflatia-nivelul-familiei-cat-crescut-cheltuielile-duc-banii-care-venitul-care-multumi.htm )

educaţie Gânduri Opinii

2024 – Anul AVRAM IANCU

Anul acesta se împlinesc 200 de ani de la nașterea unui erou: AVRAM IANCU

Vorbiți-le copiilor despre adevărații eroi!
Vorbiți-le despre „Crăișorul munților”!

Născut, după afirmațiile lui, în 1824, în vremea cireșelor, cel care avea să fie numit de Nicolae Bălcescu „Crăișorul munților” a trăit și luptat conform crezului său: „Unicul dor al vieţii mele e să-mi văd naţiunea mea fericită”.

Despre viața și faptele lui s-au scris cărți, ca acestea, publicate la 100 de ani de la nașterea lui:
https://dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/82234/1/BCUCLUJ_FG_S4254_1924.pdf
https://www.bcucluj.ro/synfilebibdigit/periodice/transilvania/1924/BCUCLUJ_FP_279996_1924_055_008_009.pdf

s-au cântat cântece:


și s-au făcut filme:


Anul 2024 a fost instituit prin lege dată în vara lui 2023 ca Anul Avram Iancu.
În 2016, Parlamentul României a adoptat legea nr. 230 (https://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck.proiect?idp=14132), având următorul articol unic: Pentru cinstirea memoriei lui Avram Iancu (1824-1872), considerat cel mai mare erou naţional al românilor din Transilvania, cu merite excepţionale în afirmarea identităţii şi a drepturilor naţionale pe teritoriul strămoşesc, fostul conducător al revoluţiei române din 1848-1849 din Transilvania este declarat „Erou al Naţiunii Române”.

Trăiască Nația Română! Excelsior Patria!

educaţie Națiune Video