De către: Sorina

Sorina — Sun, 27 Sep 2009 08:00:44 +0000

E adevarat, sunt dascali care nu isi doresc decat sa isi ia salariul ori punctele. Orice s-ar face, oricat de mult s-ar dori implicarea sufleteasca a dascalului, atata timp cat aceasta este masurata in puncte nu se va ajunge decat la specularea sistemului, la falsificare de documente si la ironizarea de catre acest tip de oamei a celor care pun suflet in munca lor. “Duceti copiii la concursurile care au sigla Ministerului, asa veti avea puncte. Nu va complicati cu alte activitati in urma carora nu primiti puncte” – iata un sfat pe care l-am primit. Pentru punctele atat de valoroase se consuma hartie multa. Deseori mi-am spus ironic, ca voi scrie un mare si amanuntit proiect despre protejarea lemnului… Singurul loc in care ma simt bine este, d.p.d.v. profesional, clasa unde ma vad cu elevii mei si cu parintii lor. Acolo nu e loc pentru specularea sistemului. Suntem noi si avem un scop: sa-l ajutam pe cel care va fi adult candva, sa stie sa discearna si sa-si pastreze verticalitatea.

De către: Ema

Ema — Thu, 25 Jun 2009 16:11:52 +0000

Ca raspuns al intrebarilor de la sfarsit as putea spune ca nu se mai mandreste nimeni cu partea capabila a tarii, cu cei care au inca forta si puterea de a mai schimba ceva dar o folosesc in alte scopuri. “CARE ROMANIE ?”, ce a mai ramas din Romania de alta data?. “Care tineret ?” Pai chiar ca mai putem pune o data intrebarea asta, eventual ne-am putea mandri cu tineretul de 70 de ani care joaca table in parcuri ocupandu-si timpul cu ceva. E grava situatia, e foarte grava chiar si se poate intradevar face ceva dar nu se vrea asta-i clar !

Comentarii la: Tineret, mândria ţării?

De către: Sorina

De către: Ema